Regina asfaltului contra Romaniei

Sarbii au reusit sa isi impuna punctul de vedere la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei cu ajutorul unui parlamentar roman - Cornelia Cazacu (foto). Democrat - liberala, care este membru supleant in locul lui Radu Berceanu, a votat in favoarea aparitiei minoritatii vlahe.
Miercuri, pe 1 octombrie 2008, APCE a luat in dezbatere raportul parlamentarului german Jurgen Herrmann despre situatia minoritatii romane din Serbia - iar parlamentarii sarbi, condusi de Milos Aligrudici au depus mai multe amendamente. Unul dintre acestea, amendamentul 17, cerea inlocuirea sintagmei "vlahi/romani" cu expresia "minoritatile romana si vlaha" - consfintind astfel aparitia unei noi minoritati pe harta Europei. Parlamentarul PRM Ilie Ilascu a preferat sa nu voteze, iar Cornelia Cazacu a votat in favoarea sarbilor. Senatoarea PD-L, cunoscuta pentru contractul de asfaltare de 21 de milioane euro
castigat de mama sa in 2006 de la Primaria Capitalei, nu a putut fi contactata pentru a oferi explicatii asupra votului ei. Amendamentul sarb a trecut cu 21 de voturi, 19 impotriva si 2 abtineri. Delegatia Romaniei la APCE are 10 membri - insa in sala s-au aflat doar patru. Daca s-ar fi aflat toti parlamentarii romani la vot, amendamentul sarb ar fi fost respins. La fel s-ar fi intamplat si in cazul in care Cornelia Cazacu nu ar fi votat pentru sarbi - atunci s-ar fi ajuns la egalitate de voturi si amendamentul sarb ar fi fost respins. Votul Corneliei Cazacu in favoarea aparitiei minoritatii "vlahe" ramane deocamdata fara explicatie.

Votul care-i inventeaza pe "vlahi"

Reproducem in randurile urmatoare stenograma sedintei din plenul APCE unde s-a dezbatut amendamentul 17:
"Presedintele - Ajungem la Amendamentul 17, depus de d-l Milos Aligrudici, d-l Davit Harutyunyan, d-na Elvira Kovacs, d-ra Donka Banovici, d-ra Natasa Vujkovici, d-l Dragoljub Miciunovici, d-l Jozsef Berenyi, d-l Egidijus Vareikis, d-l Milos Jevtici si d-l Ivan Farkas, care cere ca la paragraful 19 al rezolutiei cuvintele "minoritatea vlaha /romana" sa fie inlocuite cu cuvintele "minoritatile romana si vlaha". Il rog pe d-l Aligrudici sa motiveze amendamentul 17.
D-l Aligrudici (Serbia) - Dupa cum am spus in dezbatere, noi nu putem impune niciunui grup etnic din Serbia o decizie asupra modului in care sa se declare. Avem romani - oameni care se declara romani - si oameni care se declara vlahi. Nu sunt impotriva vlahilor care vor sa se redenumeasca romani.
Presedintele - Vrea cineva sa vorbeasca impotriva acestui amendament? D-l Frunda.
D-l Frunda (Romania) - Rezolutia 1201 si Conventia Cadru spun ca romanii si vlahii sunt aceleasi nationalitati si au aceeasi limba, traditii si religie - nu este nicio indoiala asupra acestui lucru. Rezolutia deja zice "vlah/roman". Acesta este un compromis la care s-a ajuns in cateva intalniri ale comisiei, deoarece noi doream sa vorbim doar despre romani. De aceea sprijin textul din recomandare.
Presedintele - Care este opinia comisiei?
D-na Daubler-Gmelin (Ger­mania) - Comisia este impotriva amendamentului.
Presedintele - Votul este deschis.
Amendamentul 17 este adoptat.
Presedintele - Domnul Frunda.
D-l Frunda (Romania) - Votul a fost 21 la 21 astfel ca amendamentul nu obtine o majoritate.

Presedintele - Nu a fost 21 la 21 - a fost 21 la 19.
D-l Frunda (Romania) - Voturile impotriva si abtinerile sunt egale cu voturile pentru, iar regulamentul spune ca decizia nu poate fi adoptata. Trebuie obtinute mai multe voturi pentru decat voturi impotriva si abtineri.
Presedintele - Ar fi mai bine sa intrebati la secretariat sa va explice regulamentul daca nu aveti incredere in mine, insa votul majoritar este de 21, iar abtinerile nu se numara".
Parlamentarii absenti
La momentul votului asupra amendamentului 17 in sala au fost Gyorgy Frunda (UDMR), Cornelia Cazacu (PD-L), Minodora Cliveti (PSD), Stefan Glavan (PC), Mircea Mereuta (PNL), Vasile Ioan Danut Ungureanu (PSD). Au lipsit de la acest vot Ilie Ilascu (PRM), Cezar Florin Preda (PD-L), Mihai Tudose (PSD). Am incercat sa-i contactam pe parlamentarii care au lipsit, insa nu ne-a raspuns la telefon decat Ilie Ilascu.
Senatorul Ilascu ne-a declarat "Nu am votat, am fost acolo, dar nu am votat". Intrebat de ce nu a votat, Ilie Ilascu ne-a spus: "Nu am dorit sa fac niste jocuri unguresti. Toata chestiunea aceasta a fost initiata de domnul Vlad Cubreacov cu asa-zisa problema care ar fi in Serbia. Eu ma uit putin mai altfel, stiti ca Romania are doar doi prieteni: Marea Neagra si Serbia". Senatorul Ilascu a mai afirmat ca: "Nu exista din partea autoritatilor sarbe o ostilitate fata de romani. In partea aceea a Timocului unii nu doresc sa se numeasca romani, doresc sa se numeasca vlahi, o parte intr-adevar se numesc romani. Aceasta problema este un paravan al domnului Cubreacov si al domnului Gyorgy Frunda, care au lucrat foarte mult la aceasta".
Familia Cazacu - stapana bulevardelor bucurestene
Afacerile senatoarei PD-L Cornelia Cazacu au iesit la iveala in ianuarie 2006, cand Grupul de Investigatii Politice (GIP) a dezvaluit faptul ca o firma detinuta de mama parlamentarei a castigat un contract de 21 de milioane de euro pentru intretinerea bulevardelor din Bucuresti. Firma Eurovia International Construct S.A a primit de la Primaria Capitalei un contract in valoare de 21 milioane de euro, actionarul principal al firmei
fiind Elena Gheorghe, o pensionara de 70 de ani din Urlati, judetul Prahova. Asociatii sai sunt Ilie Dan Cristescu, Ioana Alexandra Cazacu si Niculina Daniela Cristescu. Batrana este mama Corneliei Cazacu. Ceilalti actionari sunt tot rude ale parlamentarului PD. Consiliul de Administratie al firmei este condus de Danut Cazacu, sotul senatoarei PD.
Raportul Herrmann
Deputatul german Jurgen Herrmann a alcatuit un raport in care a surprins exact situatia romanilor timoceni. Una dintre cele mai mari probleme este constituita de lipsa serviciului religios in limba romana - ba mai mult, singurul preot care slujeste in romaneste, Boian Alexandrovici, este in permanenta supus presiunilor din partea Bisericii Ortodoxe Sarbe.
Raportul Herrmann constata ca serviciul religios in limba romana in Valea Timocului este impiedicat de Biserica Ortodoxa Sarba: "In ceea ce priveste posibilitatea practica de a participa la slujbe conform cu liturghia romana ortodoxa si in limba vlaha/romana, situatia este foarte inegala, depinzand de regiunea luata in considerare. Romanii care traiesc in Voivodina nu au nicio problema in a participa la slujbe tinute conform cu liturghia romana ortodoxa si in limba lor materna. Situatia este mult mai complexa pentru membrii minoritatii romane sau vlahe din Serbia de est. Pare sa fie posibila periodic in anumite sate, insa nu in mod regulat. Mai mult, orice incercare noua de a tine o slujba conform cu liturghia romana ortodoxa intr-o localitate din Serbia de est este supusa unor presiuni puternice si unor reactii ostile. Raportorul solicita autoritatilor sarbe sa coopereze cu reprezentantii celor doua biserici pentru a gasi o solutie practica prin care libertatea religiei sa devina o realitate si in Serbia de est. Pare necesara luarea in considerare a acordarii unui loc pentru Biserica Ortodoxa Romana, de exemplu prin extinderea jurisdictiei teritoriale a diocezei Dacia Felix".
Transformarea romanilor in vlahi
Istoriografia sarba nu a respins in secolul al XIX-lea identitatea romaneasca a romanilor din Valea Timocului. Vlahii au aparut in lucrarile tiparite in Serbia abia dupa incheierea Primului
Razboi Mondial. Inainte de aparitia identitatii "vlahe", romanilor din Valea Timocului li se nega autohtonia, spunandu-se despre ei ca ar fi emigranti sositi aici in diverse perioade.
Intr-o lucrare ce a vazut lumina tiparului in 1873, V. Iacsici, unul dintre promotorii panslavismului din acea perioada, evidentia identitatea de neam a vlahilor din Serbia cu romanii. Presupunea ca se stabilisera in Serbia dupa ce la sfarsitul secolului al XVII-lea sarbii care locuisera in rasaritul acestei tari emigrasera in Austria.
Un alt istoric sarb, Tihomir Georgevici, sustinea in 1906 ca romanii din Valea Timocului ar fi veniti din Transilvania, insa nu respingea ca sunt de aceeasi etnie cu romanii din alte regiuni. Asupra faptului ca romanii nord-dunareni si cei din nord-estul Serbiei sunt unul si acelasi popor, invatatul sarb nu are nicio indoiala. Insa in timpul Conferintei de Pace de la Paris din 1919, Tihomir Georgevici publica lucrarea "Adevarul asupra romanilor din Serbia", in care sustine ca romanii din Timoc sunt de fapt sarbi fugiti in Banat de frica turcilor si romanizati inainte de a se reintoarce. Cazul lui Tihomir Georgevici este cat se poate de graitor: dupa 1919 romanii din Valea Timocului incep sa fie transformati in "vlahi".