Economia nu este o stiinta

aposatul economist John Kenneth Galbraith obisnuia sa spuna, stiind foarte bine ce efect are o asemenea axioma iesita din gura lui, ca economia
nu este o stiinta. Daca ar fi fost, continua el, atunci toti economistii ar fi astazi bogati, intrucat ar cunoaste dinainte evolutia pietelor. E acelasi rationament ca in cazul metodelor de ghicit: daca ghicitorii ar putea prezice viitorul, atunci nu ar mai trudi vanzandu-si talentul pe cativa banuti. Ca economia nu este o stiinta s-a vazut in lantul de dezastre financiare
care, pornind din SUA, a atins acum Europa, nedand semne ca s-ar opri. Nici un economist nu a prevazut catastrofa, dupa cum, in acest moment, nici un economist nu-si face auzita vocea, pentru simplul motiv ca nimeni nu stie ce se va intampla mai departe.



Gestionarea crizei a fost lasata in seama politicienilor si a parlamentelor nationale, care nu fac decat sa carpeasca, folosind banii publici, haurile lasate de bancherii si speculatorii privati, cei care se uita azi nauciti la lanturile de cifre de pe ecranele de computer si incearca sa se obisnuiasca cu ideea ca au fost lepadati in lumea reala. Nimeni nu stie cum se mai justifica ideologia ultraliberala, cea care pretinde ca mecanismele pietei reglementeaza totul, daca atunci cand se intampla un crah de importanta majora, atat SUA, cat si UE se grabesc sa ia masuri de tip socialist. Varsarea unor sume astronomice de bani in bancile falimentare si nationalizarea lor pripita nu au nimic de-a face cu mecanismele pietei, despre care ni s-a spus ca sunt imuabile si ireprosabile, previzibile, si ca nu pot decat sa duca la succesul celor merituosi si la esecul inadaptatilor.



Mistificarea a fost intarita de discursul cvasireligios al politicienilor, universitarilor si "expertilor". S-a inventat si un mincinos "Premiu Nobel pentru Economie"… (In realitate, nu este un premiu instituit de filantropul Alfred Nobel sau de fundatia care ii poarta numele, ci un cec acordat de Banca
Nationala a Suediei, din 1968 incoace, si caruia i se spune, in mod insidios, "Nobel pentru economie", doar pentru ca este acordat in acelasi timp cu premiile Nobel propriu-zise.)
Asa incat s-a vazut ca, dincolo de discursul lor obscur si pretentios, economistii ghicesc, statistic, la fel de mult cat o simpla vrajitoare. Numai ca aceea, cand se insala, nu ruineaza jumatate din planeta. si pe deasupra stie sa vindece de deochi.